Tăcere, traumă, memorie: o istorie a violenței împotriva femeilor. Perspective istorice și contemporane

11-13 decembrie 2025, Online

După cum afirma istoricul Teodor Nicoară, de-a lungul istoriei, umanitatea, la modul colectiv sau individual a experimentat violența sub multiplele forme: „violențe rurale sub forma revoltelor, răzmerițelor sau tumulturilor, violențele premoderne și moderne ce îmbracă haina revoluțiilor sau a războaielor (civile sau religioase), violența justițiară sau violența domestică, ce atinge uneori registrele de-a dreptul patologice (crime pasionale, crime politice și omoruri de tot felul), violența urbană, proteste, contestații etc., pentru a ajunge, în timpuri relativ apropiate de noi, la forme extreme, precum teroarea (bolșevică, nazistă, comunistă etc.), la război și la violența extremă (holocaust, genocid), până la terorismul suicidar contemporan”.

Vorbim așadar de o pluralitate a manifestărilor, de la violența fizică, simbolică, militară la cea psihică în care elemente precum genul, clasa, rasa sau etnicitatea au putut fi invocate sau folosite ca justificare a violenței, căci orice gest de agresiune, fie ea la scara micro sau macro, impune „inventarea” unei justificări a actului.

Preocuparea pentru analizarea și înțelegerea formelor și actelor de violență, în perspectivă istorică sau interdisciplinară, se reflectă în producția științifică internațională consistentă. De exemplu, menționăm lucrările publicate de Norbert Elias, The Civilizing Process, 1939 (trad. rom. Procesul de civilizare, Polirom, 2004), Michel Foucault, Surveiller et punir, 1975 (trad. rom. A supraveghea și a pedepsi, Humanitas, 1996) și Robert Muchembled, Une histoire de la violence: De la fin du Moyen Âge à nos jours, 2008 (trad. rom. O istorie a violenței, Corint, 2021).

În ceea ce privește spațiul românesc, preocupări pe tema violenței feminine au dezvoltat mai ales cercetătorii din domenii precum studiile de gen. Cu valoare de reper menționăm lucrările semnate de: Ruxandra Cesereanu (Imaginarul violent al românilor, București, Humanitas, 2003), Mihaela Miroiu (Neprețuitele femei. Patriarhat, feminism și schimbare socială, Iași, Polirom, 2006) sau Ionela Băluţă, Tufiş Claudiu (Barometrul violenţei de gen 2022: violenţa împotriva femeilor în România: reprezentări, percepții, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană : Dota, 2022).

Din păcate, în scrisul istoric românesc, cu puține excepții, precum lucrările prof. T. Nicoară (despre violența, în general) sau ale Nicoletei Roman, abordările acestei teme lipsesc. Să fie limitările documentare o explicație suficientă? Sau avem de-a face cu un subiect „inconfortabil”, articulat pe tabuurile sociale, ascuns din pudoare, teamă, rușine, victimizare? Sunt doar câteva dintre întrebările la care ne propunem să răspundem în cadrul acestei conferințe.

Istoria nu oferă soluții, nu are calitate previzionară, dar poate contribui la o mai bună înțelegere și aprofundare a proceselor, evenimentelor, factorilor care au făcut din femei, victime ale violențelor/violenței în formele sale multiple de manifestare. Astfel, demersurile istorice, alături de cele venite dinspre psihologie, sociologie, studii de gen pot oferi un cadru necesar pentru sondarea diversității, originilor, cauzelor care determină statisticile și situațiile sumbre din România anului 2025. În momentul în care elaboram acest apel se înregistraseră deja, pentru anul în curs, nu mai puțin de 30 de cazuri de femicid, adăugate la miile de cazuri de violență domestică consemnate anual (în medie, 14 pe oră în primele luni din 2025).

Invităm așadar propuneri din sfera istoriei familiei, a istoriei sociale, a dreptului, a istoriei culturale, militare și a istoriei medicinei care să poată oferi o mai complexă înțelegere a fenomenului violenței. Deși ne dorim să punem accentul pe violența domestică, nu ne limităm doar la aceasta.

De asemenea, invităm cercetători din domenii conexe: studii de gen, psihologie, sociologie, politici publice, într-un dialog menit să ofere o înțelegere a apariției, a acceptării fenomenului și care să contribuie la analizarea unor stereotipuri (femeia, creată din coasta lui Adam, deci inferioară și supusă) și prejudecăți („bătaia e ruptă din rai…”).

Teme pe care ne propunem să le abordăm:

• Violența domestică;
• Evoluția normelor și a cadrului legal de încadrare a actelor de violență;
• Raporturile dintre soți;
• Violența colectivă;
• Războaie și violență împotriva femeii;
• Fenomenul concentraționar (închisori, pedepse);
• Fenomenul criminalității feminine;
• Traume și stigmate sociale.

Conferința se va desfășura în format online!