„De la istoria femeilor la gender history și studii de gen. Dezbateri și direcții de cercetare”

Între 7 – 9 decembrie 2023 s-a desfășurat în format on-line prima conferință a Rețelei pentru cercetarea istoriei femeilor și promovarea studiilor de gen în spațiul românesc (IFSGen).

Prima conferință IFSGen intitulată De la istoria femeilor la gender history și studii de gen. Dezbateri și direcții de cercetare a fost organizată de conf. univ. dr. Georgeta Fodor, dr. Claudia-Septimia Sabău, cerc. șt. II dr. Daniela Deteșan și conf. univ. dr. Oana-Ramona Ilovan.

Conferința a inaugurat o serie care se dorește de durată, dedicată exclusiv unor teme majore de investigație și reflecție într-o manieră comparată, pe durată lungă, corespunzătoare epocilor medievală, modernă și contemporană.

Principalul obiectiv urmărit a fost acela de a dezbate stadiul actual al istoriografiei românești, principalele surse, teme și metode de lucru.

Au participat 53 de specialiști din universități, centre și institute de cercetare, muzee și arhive din București, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș, Sibiu, Timișoara, Făgăraș, Reșița, Satu Mare, Craiova, Constanța. Discuțiile au fost complexe și inovatoare, rezultat al unui efort colectiv de documentare și interpretare. În timpul conferinței au fost ridicate întrebări și s-au dezbătut câteva teme de interes: Cât de necesară este adoptarea unei metodologii de lucru de tip sud-est european asimilată istoriei femeilor? Cum se vede un secol de istorie prin ochii femeilor Hartulari? Ce provocări și obstacole au marcat parcursul introducerii studiilor de gen în mediul academic românesc după 1989? În ce măsură putem vorbi de o reală emancipare a femeilor în perioada comunistă? Cum sunt reprezentate femeile în colecțiile și fondurile documentare ale Arhivelor Naționale, Bibliotecii Academiei Române, Arhivei de Folclor a Academiei Române, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeului Banatului Montan, Muzeului Municipiului București? În ce măsură româncele din Transilvania s-au implicat civic și politic și au rezonat cu feminismul european? Cum și-au făcut simțită prezența femeile în arhitectura românească interbelică și arheologia românească postbelică și comunistă?

Participarea unor personalități consacrate în domeniu în calitate de keynote speakers, prof. univ. dr. Alin Ciupală (Universitatea din București), cerc. șt. I dr. Constanța Vintilă (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” București), prof. univ. dr. Ionela Băluță (Universitatea București), conf. univ. dr. Oana Băluță (Universitatea din București), lect. univ. dr. Petruța Teampău (Universitatea Babeș-Bolyai), a sporit valoarea științifică a conferinței.

Cele 47 comunicări  înscrise în program au fost organizate tematic pe opt secțiuni: Istoria femeilor în surse arhivistice, Surse ale istoriei femeilor. Discursuri și reprezentări, Personalități feminine, Statutul și rolul femeilor între public și privat, Femei în comunitate și în instituții academice, Mișcarea feministă, Studii de gen. Dezbateri și direcții de cercetare interdisciplinare, Discursuri și reprezentări ale femeilor în socialism și post-socialism. La o privire generală se remarcă diversitatea abordărilor și caracterul interdisciplinar.

Trebuie menționată și masa rotundă dedicată studenților desfășurată în cadrul conferinței în data de 8 decembrie 2023 intitulată De ce ar trebui să înțelegem raporturile de gen? Importanța includerii istoriei femeilor și a studiilor de gen în programa școlară și cea academică.

În concluzie, comunicările au oferit o temeinică și vastă incursiune în eternul univers feminin, atât de incitant și ofertant.

Programul conferinței este disponibil aici: